LA CE FOLOSEC CONSULATELE:

Consulatele sunt "ţara în miniatura".

La consulate sunt declaraţi copii nou născuţi, se declară încheierea căsătoriei, în unele ţări chiar oficiem căsătoria întrucât partenerii sunt cetăţenii noştrii.

În consulate se legalizează semnatura, prin consulat se obţin Certificate de naştere, căsătorie, deces, alte dovezi, acolo se poate intocmi testamentul sau schimba paşaportul deteliorat ori expirat.

Dacă consulatele nu sunt abilitate să rezolve anumite cereri, cum este de ex. Cetăţenia, în cazul acesta ele verifică ca cerera respectivă să fie completă şi o transmit instuituţiei competente în R. Serbia.

La consulat se poate amâna stagiul militar pentru recruţii în străinătate. Prin ei se contactează Ministerul Apărării sau alte instituţii de stat.

Prin consulat se transmit ordine judecătoreşti şi alte documente. Aici se declară decesul şi se eliberează paşaportul mortual pentru transportul şi înmormăntarea defunctului în R. Serbia. Acolo se poate obţine dovada de scutire vamală pentru importul obiectelor casnice în R. Serbia.

Consulatele, în baza împuternicirii moştenitorilor, au grijă de moştenirea cetăţenilor noştri în străinătate şi participă activ la procesul de moştenire. După încheierea procedurii, prin Banca Naţională a Serbiei, se transmit mijloacele în contul moştenitorilor.

Consulatele sunt prima adresa a d-stră în străinătate dacă se întămplă ceva neprevăzut. Dacă cineva în străinătate rămâne fără documente sau din alte motive are probleme, prima dată se adresează reprezentanţei consulare a R. Serbia în străinătate.

Acolo, la orice oră, chiar şi în afară programului de lucru, în weeck-end, de sărbători, există cineva căruia vă puteţi adresa dacă situaţia o cere.

Având în vedere cele sus menţionate, nu solicitaţi ajutorul de la persoane "îndoielnice" în locuri neadecvate. Pentru asta folosesc consulatele.

Ce nu pot face consulatele?

Consulatele nu vă pot scăpa de închisoare dacă dintr-un motiv sunteţi privat de libertate într-o ţară străină. Consulatul este aici să vă ajute să aveţi acelaşi tratament ca şi alţi cetăţeni care se află în aceeaşi situaţie, să vi se aplice aceleaşi legi şi să aveţi asigurat un avocat din oficiu.

La cererea d-stră, organele de poliţie sunt obligate să vă asigure contactul cu consulatul. Noi, dacă o cereţi, vom informa familia d-stră în ţară despre problemele d-stră şi vom obţine detalii legate de cazul d-stră. Însă, nu putem să achităm cheltuielile pentru avocatul ales de d-stră, nici să oferim cauţiune pentru eliberarea d-stră condiţionată. Acesta nu este obiceiul nici unde în lume, ca atare nici la noi.

Consulatele nu pot îndeplini rolul avocatului d-stră şi nu vă pot reprezenta interesele în faţa organelor judecătoreşti într-o ţară străină. Consulatele vă pot oferi sfaturi juridice în cadrul legilor noastre sau conform regulamentelor ţării gazda întrucât le cunoaştem.

Ce mai fac consulatele?

Pe lângă cele menţionate, consulatele au pe plan local şi funcţia diplomatică, sunt aici ca să dezvolte relaţii politice şi economice, să informeze publicul, să dezvolte cultura ţării noastre, să acorde ajutorul în dezvoltarea diasporei şi a comunităţilor acesteia, a cluburilor etc.

DOCUMENTE DE CĂLĂTORIE

Documente de călătorie se eliberează cetăţenilor noştri pentru călătorie în străinătate sau pentru întoarcere în ţară. Noţiune de document de călătorie subânţelege două tipuri de documente şi anume: paşaportul şi titlu de călătorie.

1) titlu de călătorie (pasavan) este un document asemânător cu paşaportul dar cu număr mai mic de pagini şi fără copertă. Titlu de călătorie foloseşte pentru întoarcere în ţară care se eliberează cetăţenilor Rapublicii Serbia care în perioada şederii sale temporare în străinătate (călătorie turistică etc) rămân fără paşaport - prin pierdere sau furt.

Ce trebuie făcut în cazul în care în perioada şederii în străinătate pierdeţi paşaportul?

Pierderea paşaportului fără amânare anunţaţi la poliţia ţării în care vă aflaţi şi luaţi dovada despre cele întămplate, după care vă adresaţi celui mai apropiat consulat al R. Serbia. Ca să puteţi obţine Titlu de călătorie pe lângă dovadă despre pierderea paşaportului este necesar să deţineţi încă 3 lucruri: trei fotografii, dovada de cetăţenie şi dovada de identitate.

Cetăţenia se dovedeşte cu Certificatul de cetăţenie nu mai vechi de 6 luni. Certificatul de cetăţenie vă poate trimite o rudă din ţară la faxul consulatului.

Identitatea se dovedeşte cu un document cu fotografie. Acestea sunt Carte de identitate sau Carnet de conducere.

Întrucât vă lipseşte unul din documentele enumerate mai sus, se va face verificarea prin Ministerul de Interne. În faza această trebuie să arătaţi înţelegere pentru procedura, dar vă asigurăm că totul se fa efectua în cel mai rapid mod.

2) Paşapoartele se eliberează cetăţenilor noştri care trăiesc în străinătate. Acesta este eliberat de consulatul care acoperă teritoriul în care trăieşte cetăţeanul respectiv. Pentru eliberarea paşaportului sunt necesare aceleaşi documente ca şi pentru Titlu de călătorie dar şi dovada despre şedere legală în străinătate.

Cel mai simplu este în cazul în care schimabţi paşaportul vechi (albastru) în favoarea celui nou. În acest caz aveţi nevoie de 3 fotrografii, paşaportul vechi şi dovada că aveţi şedere legală (viză). Paşaportul albastru este conform „Legii despre documente de călătorie a cetăţenilor iugoslavi” dovada de cetăţenie şi nu există îndoială că în baza acestuia se poate face identificarea.

Perioada de valabilitate a paşaportului?

Valabilitatea paşaportului la copii până la vârsta de 14 ani este de doi ani. Copii pot obţine paşaportul individual de la naştere, dar pot fi înscrişi şi în paşaportul unuia din părinţi. Şi înscrierea este valabilă tot doi ani.

După împlinirea vârstei de 14 ani, valabilitatea paşaportului este de 10 ani.

Excepţia fac recruţii care primesc paşapoartele cu valabilitate de 5 ani. Obligaţia de recrut începe cu vârsta de 17 ani. Mai multe informaţii legate de acest subiect veţi găsi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al R. Serbia.

În perioada următoare se planifică schimbarea documentelor de călătorie existente. Schimbările sunt necesare înainte de toate în sensul tehnic pentru a se acomoda standardelor Shengen. Acesta este, printre altele, unul din condiţiile de liberalizare a regimului de vize. Despre cum vor arăta noile paşapoarte şi cum va decurge preschimbarea lor, vom înştiinţa din timp pe aceste pagini.

CĂSĂTORIE ŞI RELAŢII CONJUGALE:

Notificarea căsătoriei şi încheierea căsătoriei la consulat

Căsătoria încheiată în străinătate se notifică în baza Certificatului de Căsătorie pe formular internaţional. Cetăţeanul sârb, care şi-a schimbat numele după căsătorie, imediat după încheierea căsătoriei va lua alt paşaport cu noul nume. Consulatele vor informa instituţia abilitată în ţară.

Sistemul nostru juridic permite încheierea căsătoriei a cetăţenilor noştri în reprezentanţele consulare şi diplomatice a R. Serbia în străinătate.

Căsătoria între cetăţenul nostru şi un cetăţean străin este posibilă numai în faţa organelor de stat străine. Asta din cauza că unele ţări nu recunosc căsătoria încheiată în reprezentanţa consulară-diplomatică, respectiv nu recunosc aşa numită "căsătoria consulară".

Înscrierea copilului născut în străinătate

Copilul născut în străinătate care, în momentul naşterii în străinătate a cărui măcar unul din părinţi este cetăţean sârb, se înscrie la consulat pe baza Certificatului de naştere internaţional. La procedura este necesară prezenţa măcar unuia din părinţi care este cetăţean sârb.

După înscriere, copilul este înscris în paşaportul unuia din părinţi (conform hotărării acestora), sau i se eliberează paşaport individual.

Recunoaşterea paternităţii

Întrucâr copilul este născut în concubinaj, iar tatăl doreşte să-şi recunoască paternitatea, poate face acest lucru în consulatul nostru dacă este cetăţeanul nostru. Tatăl-străinul întocmeşte declaraţia sa în faţa organelor din statul său. Cu această ocazie este necesară prezenţa ambilor părinţi, iar a copilului numai dacă este mai în vârstă de 14 ani.

În baza declaraţiei sale de paternitate, se efectuează înscrierea copilului, întrucât copilul a fost înscris înainte, imediat se trece la înscrierea copilului în paşaportul părinţilor, respectiv, dacă sunt de acord, eliberarea paşaportului individual pentru copil. Numele copilului se va înscrie conform recunoaşterii paternităţii şi înţelegerii părinţilor asupra numelui pe care îl va purta copilul în viitor. Procesul verbal se trimite Oficiului stării civile al primăriei unde a fost înscris copilul, respectiv Oficiului stării civile la care se trimite cererea de înscriere a copilului în registru de naştere.

Adopţii:

Poate fi adoptat numai copilul minor. Pentru adopţie este necesar acceptul părinţilor, respectiv a tutorelui. Nu este necesar acceptul părinţilor care sunt privaţi de acest drept printr-un ordin judecătoresc sau capacităţii de muncă, sau când este evident abandonul copilului şi nu se cunoaşte adresa de domiciliu mai mult de şase luni.

Pentru adopţia copilului minor mai mare de zece ani, este nevoie de acceptul copilului.

Poate adopta copilul numai persoana care este mai în vârstă decât copilul adoptat cel puţin cu 18 ani. Nu se poate adopta gradul I de rudenie, nici frate sau sora. Tutorele nu-l poate înfia pe protejatul său până când organul abilitat nu-l eliberează de această funcţie.

În situaţii de excepţie cel care înfiază poate fi şi cetăţean străin, dacă există motive întemeiate. Pentru adopţie de către un cetăţean străin este necesar acceptul special al Direcţiei de protecţia specială.

Divorţul:

Divorţul se face în faţa judecatorului în baza sentinţei judecatoreşti. Întrucât divorţul este definitivat în faţa judecătoriei străine, cetăţeanul nostru trebuie să ceară de la judecatoria noastră recunoaşterea divorţului. Numai după eliberarea sentinţei din partea judecătoriei noastre, divorţul va fi înscris în Oficiul stării civile a R. Serbia.

CETĂŢENIA

Serbia a adus o noua Lege despre cetăţenie care se aplică din martie 2005. Din ziua aplicării Legii despre cetăţenie a R. Serbia nu mai este valabilă Legea despre cetăţenia iugoslavă ("Monitorul oficial al RFI", nr. 33/96 i 9/01) şi Legea despre cetăţenia Republicii Socialiste Serbia ("Monitorul oficial" nr. 45/79 şi 13/83). Despre cererile de obţinere şi anulare a cetăţeniei R. Serbia hotârăşte Ministerul de Interne al R. Serbia.

A. OBŢINEREA CETĂŢENIEI A R. SERBIA

Cetăţenia a R. Serbia se obţine prin origine, prin recepţie şi prin tratate internaţionale.

A1. Prin origine: cetăţenia a R. Serbia prin origine obţine copilul născut în străinătate a cărui ambii părinţi, în momentul naşterii au fost cetăţeni ai R. Serbia, sau dacă unul din părinţi în momentul naşterii sale a fost cetăţean al R. Serbia iar celălalt necunoscut, sau fără cetăţenie, sau unul este cetăţean sârb iar celălalt membru al unei ţări membre, dacă părintele, cetăţean sârb înscrie copilul până la vârsta de 18 ani la unul din reprezentanţele diplomatice sau consulare ca cetăţean al R. Serbia.

Persoana mai în vârstă de 18 ani care este născută în străinătate, a cărei unul din părinţi, în momentul naşterii sale a fost cetăţean al R. Serbia, iar celălalt cetăţean străin, obţine cetăţenia a R. Serbia prin origine până la vârsta de 23 de ani dacă depune cerera instituţiilor abilitate în R. Serbia.

Conform art. 7 până la 10 a Legii, cetăţenia a R. Serbia se obţine prin origine şi persoana înfiată-străinul, respectiv persoana adoptată fără cetăţenie, în cazul înfierii totale. Cererea pentru înscrierea persoanei adoptate o depune persoana care înfiaz㠖 cetăţean al R. Serbia, sau cerera este depusă de către persoana înfiată mai în vărstă de 18 ani şi până la 23 de ani.

A2. Prin recepţie: în anumite condiţii cetăţenia a R. Serbia obţine cetăţeanul străin căruia conform legislaţiei de şedere a străinilor este aprobată şederea permanentă în R. Serbia, cetăţeanul străin care este cel puţin 3 ani căsătorit cu un cetăţean al R. Serbia şi care are viză de şedere permanentă în R. Serbia sau străinul pentru care obţinerea cetăţeniei a R. Serbia este în interesul R. Serbia.

Obţinerea cetăţeniei a R. Serbia a refugiaţilor:

Prin refugiat se subânţelege persoana care s-a mutat definitiv din R. Serbia. Refugiatul şi moştenitorul acestuia pot obţine cetăţenia a R. Serbia dacă au împlinit vârsta de 18 ani, dacă sunt apţi de muncă şi dacă depun cerere scrisă că consideră ca R. Serbia este ţara lor.

Soţ/soţia refugiatului poate obţine cetăţenia a R. Serbia dacă depune cererea scrisă că consideră R. Serbia ca fiind ţara sa.

Pentru obţinerea cetăţeniei a R. Serbia nu este necesară renunţarea la cetăţenie străină, ceea ce înseamnă că poate deţine 2 cetăţenii, nu este nevoie să trăiască în R. Serbia şi nu are nevoie de şedere permanentă în R. Serbia.

Cetăţenia a R. Serbia poate dobândi şi persoană născută într-o republica din fosta RSFI care a avut cetăţenia uneia din republici rezultate după separare, care ca refugiat a fost izgonit şi care trăieşte pe teritoriul a R. Serbia sau s-a refugiat în străinătate.

B. ÎNCETAREA CETĂŢENIEI

B1. Încetarea valabilităţii cetăţeniei prin renunţare

Cetăţenia a R. Serbia încetează dacă persoana interesată depune cererea scrisă pentru renunţare în următoarele condiţii:

- Are 18 ani

- Nu are impedimente legate de îndeplinirea stagiului militar

- Îndeplineşte condiţii privind impozite şi alte obligaţii definite prin Lege a R. Serbia

- A reglementat obligaţii imobiliare în urma căsătoriei şi relaţiilor faţă de părinţi şi copii faţă de persoane care trăiesc în R. Serbia

- Nu este intentat în niciun proces în R. Serbia în interes de servici, dacă a fost condamnat să fi ispăşit pedeapsa

- Să aibă o cetăţenie străină sau dovada că va fi primit într-o cetăţenie

Pe lângă eliberare de cetăţenie trebuie anexate şi următoarele:

1. Cetrificatul de naştere (şi pentru copil dacă se solicită cetăţenia şi pentru acesta)

2. Certificatul de cetăţenie a R. Serbiei – dovada de cetăţenie a R. Serbia, nu mai vechi de 6 luni, sau Cetrificatul de cetăţenie a cetăţenilor iugoslavi care a fost înregisztrată în Ministerul Federal al Afacerilor Interne, eliberat în conformitate cu Lege, sau Certificatul de naştere în care în conformitate cu Lege este inscrisă cetăţenia a R. Serbia, nu mai vechi de 6 luni, sau paşaportul valabil (formular nou).

3. Dovada (decizia) instituţiei abilitate care confirmă efectuarea stagiului militar sau acordul Ministerului Apărării că nu există impedimente pentru eliberare din cetăţenie în ceea ce priveşte stagiul militar

4. Dovada că are cetăţenie străină sau garanţia că va obţine cetăţenia străină (şi pentru copil dacă este cazul)

5. Acceptul scris al părintelui, întrucât se cere eliberare din cetăţenie a copilului până la vârsta de 18 ani (acceptul părintelui trebuie să fie legalizat)

6. Părere a instituţiei abilitate în R. Serbia, sau părerea reprezentanţei diplomatice consulare, când este cerut de depunătorul actelor şi dacă copii locuiesc în străinătate (în cazul părinţilor în conflict)

7. Acceptul scris al copilului mai în vârstă de 14 ani, care este semnat în faţa notarului în R. Serbia, sau la reprezentanţa diplomatică-consulară

8. Hotârărea judecatorească de divorţ (dacă este cazul) sau copia legalizată a instituţiei abilitate în R. Serbia sau reprezentanţa diplomatică-consulară (asta în cazul în care cerera este depusă de părinte căruia s-a încredinţat copilul)

9. Părerea instituţiei abilitate a R. Serbia sau reprezentanţa diplomatica-consulară în cazul în care al doilea părinte nu este de acord cu renunţarea copilului la cetăţenie, sau are domiciliul necunoscut, sau este scutit de muncă sau drepturi părinteşti

10. Decizia de înfiere completă a copilului în cazul în care se cere renunţare la cetăţenie a R. Serbia pentru copilul până la vârsta de 18 ani (dacă cel care adoptă copilul este cetăţean străin este necasră dovada de cetăţenie străină)

B2. Renunţare la cetăţenie

Cetăţenul major al R. Serbia care este născut şi care trăieşte în străinătate şi care are cetăţenie străină, poate până la vârsta de 25 de ani să renunţe la cetăţenia a R. Serbia.

Toate formularele şi detaliile puteţi obţine în reprezentanţele diplomatice-consulare ale R. Serbia

STAGIU MILITAR

Recruţii din străinătate au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi recruţii care trăiesc în ţară, numai că aceste drepturi şi obligaţii îşi îndeplinesc prin reprezentanţele diplomatice-consulare ale R. Serbia în străinătate.

1. Obligativitatea îndeplinirii stagiului militar a persoanelor care trăiesc în străinătate

Recruţii care trăiesc în străinătate au această obligaţie până la împlinirea vârstei de 35 de ani.

2. Modalitate de amânare a stagiului militar

Recruţii care doresc să amâne stagiul militar sunt obligaţi să depună o cerere de aprobare a şederii în străinătate celei mai apropiate reprezentanţe diplomatice-consulare a R. Serbia în străinătate în baza căreia li se permite amânarea stagiului militar. Aprobarea şederii temporare, respectiv amânare a stagiului militar se acordă de regulă pe un an de zile.

3. Procedeu al reprezentanţei diplomatice consulare după cererea recrutului

- Pentru recruţii până la vârsta de 27 de ani amânarea stagiului militar se face la reprezentanţa diplomatică consulară

- Pentru recruţii mai în vârstă de 27 de ani amânarea stagiului militar se face la reprezentanţa diplomatică consulară cu aprobarea Ministerului Apărării. Întrucât serviciul abilitat al Ministerului Apărării nu răspunde la astfel de cerere până la termen de 3 luni, pe aceaşi perioada se va amâna efectuarea stagiului militar.

4. Condiţii de amânare a stagiului militar

Recruţii sunt obligaţi să depună cerere pentru acordarea şederii temporare respectiv de amânare a stagiului militar din timp, în mod special persoanele mai în vârstă de 27 de ani, având în vedere că aprobarea la cererea lor se obţine de la Ministerul Apărării.

Pe lângă cerere trebuie să anexeze şi următoarele documente:

- dovada de angajare, creditul pe mai mulţi ani etc
- dovada de urmare a unui tratament, spitalizare etc
- dovada de şcolarizare, perfecţionare sau specializare cu un document care să confirme perioada angajamentului
- dovada de angajare ca sportiv
- orice alt document care justifică şedere în străinătate

5. Drepturile şi obligaţiile recruţilor cu dublă cetăţenie

Obligativitatea îndeplinirii stagiului militar au toţi cetăţenii ai R. Serbia indiferent unde trăiesc, chiar şi persoane cu cetăţenie dublă, numai că aceştia din urmă pot fi scutiţi de această obligaţie în anumite condiţii. Persoane cu cetăţenie dublă pot fi scutite de obligativitatea îndeplinirii stagiului militar în R. Serbia dacă au îndeplinit această obligaţie în ţara a cărei cetăţenie deţine.

Întrucât această persoană nu a îndeplinit stagiul militar, poate solicita aprobarea şederii temporare până la sfărşitul anului calendaristic în care îndeplineşte vârsta de 34 de ani, iar în baza acestuia să i se amâne efectuarea stagiului militar. După depăşirea vârstei de 34 de ani, întrucât se hotârăşte să trăiască în străinătate, recrutul poate solicita aprobarea şedereii permanente, în baza căreia după îndeplinirea vârstei de 35 de ani ar fi eliberat de obligaţia îndeplinirii stagiului militar.

Persoanele cu dublă cetăţenie realizează drepturile sale prin depunerea cererilor la cea mai apropiată reprezentaţă diplomatică-consulară cu anexarea documentelor care confirmă îndeplinirea stagiului militar, respectiv îndeplinesc condiţii de amânare a stagiului militar.

Recruţii care trăiesc în străinătate, se informează despre drepturile sale prin reprezentanţe diplomatice-consulare pe teritoriul pe care trăiesc, iar în ţara la instrituţia abilitată a Ministerului Apărării prin intermediul membrilor familiei sale sau printr-un împuternicit.

VAMA

Dovada pentru vama:

Prin modificarea Legii vamale a R. Serbia reprezentanţele diplomatice au început eliberarea dovezilor pentru importul obiectelor casnice fără plata taxei vamale.

Dreptul la astfel de dovadă au cetăţenii a R. Serbia care au petrecut neântrerupt cel puţin 2 ani la lucru în străinătate. Ei sunt scutiţi de plata taxelor vamale pentru obiectele de uz casnic importate din străinătate în termen de un an de la data revenirii în ţară din străinătate, până la suma totală de 5.000 euro.

Şedere în străinătate nu este baza pentru importul fără plata taxei vamale. Dovada se referă numai la importul obiectelor de uz casnic în R. Serbia.

Ce trebuie ştiut la intrare în R. Serbia:

Este important să declaraţi banii pe care îi introduceţi în ţară, pentru ca la ieşire din Serbia să-l puteţi scoate fără probleme arătând dovada primită la intrare în ţară.

Animale, animale de companie, trebuie să aibă un document despre starea de sănătate eliberat de ţara de provenienţă, respectiv veterinar, document necesar pentru a putea intra în Serbia.

Cetăţenii străini şi cetăţeni ai R. Serbia care ztrăiesc în străinătate, pot intra în ţara noastră cu autoturisme înmatriculate în străinătate şi pot folosi aceste autovehicule pe perioada şedereii sale în ţară (concediu, vizită, obligaţii de servici).

Cetăţeni străini şi cetăţeni ai R. Serbia cu şedere temporară în ţara noastră pot importa temporar obiectele necesare pentru perioada şederii temporare. Obiectele sunt notate în formularul „Tabelul obiectelor importate temporar” cu date referitoare la călător şi marfă care fac posibila identificare.

Tabelul este semnat şi ştampilat de către un funcţionar vamal, iar în documentul de călătorie al călătorului, la pagină notiţe, se consemnează "MIT" ( marfă introdusă temporar) cu data şi semnatura.

Bagajul personal al călătorului

Din bagajul personal al călătorului fac parte toate obiectele pe care persoana le are asupra sa, şi care sunt folosite pe parcursul călătoriei sale, ex. Garderoba, încălţăminte, obiecte de igiena personală, alimente şi alte obiecte de uz personal. Cantitatea acestor obiecte depinde de scopul călătoriei, sex, profesia călătorului, anotimp şi alte circumstanţe legate de călătorie în ţara noastră şau străinătate.

Ca obiecte personale se consideră şi 1 litru băutura alcoolică, 1 parfum, 1 apa de toaletă, 200 buc. ţigări, sau cantitatea corespunzătoare de tutun, medicamente pentru uz personal în cantitatea obişnuită. Bagajul personal nu se vămuieşte.

Ce trebuie ştiut la ieşire din Serbia:

Obiecte de valoare istorică, artistică sau culturală, la fel ca şi obiecte rare sub protecţie se pot scoate din ţară numai cu acordul Ministerului de ralaţii cu străinătate.

Trofeele de la vânat se pot scoate din ţară numai cu acordul Ministerului de ralaţii cu străinătate al R. Serbia – vânatul preparat, respectiv în baza tabelului trofeic pentru trofee.

Cetăţeni ai R. Serbia şi cetăţeni străini pot scoate din Serbia fără nici un fel de documente suma de 5.000 euro. Cetăţeni ai R. Serbia şi cetăţeni străini care lucrează şi au şederea în străinătate (nerezidenţi) pot scoate din ţară valută în baza unei dovezii de introducere în ţară. Dovada este valabilă până la prima ieşire din ţară.

Întrucât cetăţeni ai R. Serbia lucrează şi au şederea temporară în străinătate ca şi călătorii străini au introdus temporar anumite obiecte în Serbia, pentru care au obţinut „MIT” (marfă introdusă temporar) sunt obligaţi să predea tabelul unui funcţionar vamal şi să arate marfa care a fost importată temporar. După identificarea mărfurilor, funcţionarul vamal anuleaz㠄MIT” în documentul de călătorie aplicând semnatura şi ştampila.

DIVERSE:

Legalizarea - împuterniciri, autentificarea semnaturilor şi copiilor

La reprezentanţele diplomatice-consulare a R. Serbia, pe lângă altele, se fac împuterniciri, se autentifică semnaturile, copiile, traducerile etc. Mărimea şi forma împuternicirii sunt definite prin Lege despre regulamentul general juridic. Legalizarea semnaturii se va face la fiecare declaraţie prin care nu se provoacă intoleranţa religioasă şi rasială, nu se jugneşte statul, organele statale şi reprezentanţii acesteia. Exepţia de la legalizare în reprezentanţele diplomatice-consulare reprezintă Contractele de vânzare- cumpărare a impobilelor deoarece acestea se legalizează direct la judecatorie. Una din cele mai dese legalizări este declaraţia de moştenire.

Declaraţia de moştenire

Această declaraţie este dată de moştenitorii pe parcursul procesului de moştenire. Prin ea acceptă sau renunţă la dreptul de moştenire. În cazul în care cineva renunţă la dreptul său de moştenitor, moştenirea va fi împărţită celorlalţi moştenitori. Pe de altă parte, dacă cineva acceptă moştenirea, el poate să renunţe în favoarea altrei persoane, sau să păstreze moştenirea. La fiecare întocmire a declaraţiei de moştenire, consului este obligat să menţioneze drepturile şi regulamentul.

Testament

Direcţia consulară conform regulamentului valabil pentru întocmirea testamentului juridic poate întocmi testamentul cetăţenilor noştri în străinătate. Având în vedere că ţara noastră este semnatarul Convenţiei de la Haga şi la noi se pot întocmi testamente în forma internaţională. Pe lângă prezenţa personală pentru a se întocmi integritatea şi starea psihică a celui care îşi scrie testamentul, este necesară, pe lângă consul, prezenţa a 2 martori. Testamentul se compune conform procedurii şi formei exacte. Mai multe detalii puteţi obţine la consulat.

Succesiunea

Succesiunea în străinătate începe în momentul în care reprezentanţa diplomatica-consulară, prin poşta recomandată sau diplomatică, obţine materialul complet de la Direcţia de succesiune în străinătate, Direcţia consulară în cadrul MAE, la iniţiativa potenţialului moştenitor.

Materialul complet conţine:

1. împuternicire legalizată prin care se împuterniceşte reprezentaţa diplomatică să-l reprezinte în faţa instituţiei străine.

2. dovada despre gradul de rudenie cu moştenitorul dovedită prin certificate de naştere, de căsătorie şi deces pe formularul internaţional sau traducere legalizată a acestora.

3. alte documente legate de moştenire (extrasele bancare, estrasele din CF, testamente, scrisori etc)

După verificarea documentelor la reprezentanţa consulară se deschide testamentul şi se ia legătura cu avocatul căruia se va transmite împuternicirea (este necesar ca avocatul să fie cunosut de reprezentanţa diplomatică-consulară sau să fie recomandat din partea persoanelor cunoscute acestei instituţii) sau organelor statelor gazda care administrează succesiunile (notari, judecătorie etc), pentru confirmare a succesiunii şi începerii procedurii de realizare a succesiunii. Reprezentanţa diplomatică-consulară urmăreşte îndeaproape lucrarea de succesiune.

Transferul persoanelor condamnate

Conform legislaţiei privind delicte în R. Serbia, există posibilitatea ca cetăţenii noştrii condamnaţi la pedeapsa cu închisoarea să execute pedeapsa în R. Serbia întrucât există Acordul semnat între două state sau pe bază de reciprocitate. Dacă este vorba de persoane care au reşedinţe pe teritoriul R. Serbia, respectiv sunt născute în această republică, transferul lor de executare a pedepsei cu închisoare în R. Serbia se va face pe baza Acordului cu ţările respective sau pe bază de reciprocitate.

Condiţii de transfer:

a) persoana condamnată trebuie să fie cetăţean al R. Serbia

b) sentinţa trebuie să fie cu caracter executoriu

c) mai are de ispăşit cel puţin 6 luni din pedeapsă (conform Convenţiei) de la data când a fost primită cerera pentru transfer sau pe perioada nelimitată.

d) Persoana condamnată trebuie să facă cerere, respectiv să dea acceptul său

e) Fapta criminală conform căreia a fost arestată persoană respectivă să fie considerată fapta criminală şi în ţara noastră

f) Este necesar ca două state să se înţeleagă vis-a-vis de transferul persoanei respective